RECUPERAREA DIN BURNOUT – O CALATORIE DUREROASA, INSA NECESARA

RECUPERAREA DIN BURNOUT – O CALATORIE DUREROASA, INSA NECESARA

(Recovery from Burnout – A painful, but necessary journey)

                                                                       Articol scris de Oana – Mihaela ȘERBESCU

Rezumat: Sindromul Burnout (epuizarea nervoasa) poate face ravagii. Gasirea de solutii pentru acesta problema reprezinta de multe ori obiectul de activitate al psihologilor, consilierilor, care au printre altele menirea de a vindeca, ameliora sau contribui la prevenirea raspandirii acestei tulburari. Acestora li se alatura, din perspectiva socio-profesionala, persoanele ce activeaza in domenii conexe, ce joaca in general un rol educational sau formativ.

Cuvinte-cheie: Sindromul Burnout, epuizare nervoasa, discutarea cazului, recuperare, stres, psihoterapie, consiliere, grup.

Sursa foto: http://www.xpats.com/burnout-legally-recognised-belgium

Cand vorbim despre epuizare nervoasa (eng. Burnout) poate cea mai vie asociatie din memoria colectiva a tarii noastre o regasim in suprinzatoarea trecere in nefiinta a Ralucai Stroescu – supranumita in mass-media ”Fata care muncea mult”.

Pe 22 aprilie 2007, Raluca, 31 ani, manager de audit, a fost gasita moarta in apartamentul ei din Vitan – unde locuia in compania a trei pisici – de catre doi colegi ai sai din multinationala unde lucrase, Ernst&Young (E&Y).

Drama in sine a avut un impact covarsitor la vremea respectiva, multi oameni regasindu-se in portretul tinerei, asa cum a fost el creionat in presa sau amintindu-si de apropiati de ai lor de care au fost mai mult sau mai putin legati.

Mass-media, rudele, prietenii, colegii Ralucai ori simpli conationali miscati de un destin tragic au incercat sa refaca intregul puzzle al evenimentelor premergatoare decesului ei, cautand o explicatie.

A avut loc atunci un fenomen binecunoscut in psihanaliza, in fapt un mecanism de aparare social, in care pentru a contracara propriile trasaturi violente inconstiente devine impetuos necesara gasirea unui ”tap ispasitor”.

Cine sa fi fost, prin urmare, vinovatul in povestea de fata? Poate corporatia, in goana ei continua pentru obtinerea unui profit? Ori tanara fragila, incapabila sa isi puna stavila propriului elan profesional? Sa fi fost familia sau prietenii ce nu au observat cum tanara se stinge pe zi ce trece? Poate chiar statul ce impinge prin unele politici nepotrivite firmele spre a forta limitele angajatilor? Nu in ultima instanta sa fi fost societatea in sine, avida de putere, distractii efemere, robotizata, dezumanizata, prin urmare docila, indiferenta?

Lucrarea de fata nu isi propune sa discute cazul Ralucai privind prin filtrul acestui mecanism defensiv, in care actorii sociali, legati prin fire vizibile si invizibile, se pozitioneaza de o parte sau alta a baricadei, functie de proiectiile lor, nici sa edifice ”diagnosticul” tinerei, fie el medical sau de alta natura, pentru ca, intocmai ca intr-o pelicula, vedem numai ce a fost prezentat, nu cunoastem realitatea in sine.

Filmul poate ne impresioneaza ori ne lasa inerti, ne urneste din apatie sau starneste in noi stari pe care nu reusim sa le intelegem. Indiferent de reactii, toti ne raportam la el intr-o anume maniera care vorbeste despre modul cum suntem structurati psiho-emotional ca indivizi ori ca societate.

Povestea Ralucai aduce in constiinta colectiva notiuni ca ”munca”, ”epuizarea” de orice tip ar fi ea (fizica, emotionala, nervoasa), ”putere”, ”bani”, ”perfectionism” sau tulburari diverse (anorexie, stres, depresie, anxietate) s.a., multe dintre acestea fiind amplasate din punct de vedere social intr-o zona tabuu.

Ce nu putem spune lasa urme adanci, ”nespusul” este realul dusman din umbra, acela cu care fiecare dintre noi duce propria lupta si sa ne referim la acesta ca la o problema de comunicare si atata tot – de am proceda ca atare – ramane un demers mult prea simplist, un drum inchis catre nicaieri.

Ne identificam cu totii cu Raluca prin aspectele noastre feminine (”anima”) in momentele in care ne dam seama de prezenta unui dezechilibru intre viata profesionala si cea personala, in care permitem ca insidios sa se instaleze rutina, stresul, plictiseala, epuizarea ori alte tare.

Sursa foto: http://www.fubiz.net/2015/01/23/clone-photography-by-daisuke-takakura

Am raspuns invitatiei de a scrie aceasta lucrare avand in minte gravitatea sociala a unui fenomen, cunoscut sub numele de sindromul epuizarii profesionale sau sindromul Burnout, cu care ne confruntam tot mai des.

”Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and how to survive it”, din 1980, este prima lucrare in care apare mentionata si infatisat publicului larg termenul de Bournout de catre psihologul Herbert Freudenberger.

Aceasta denumire reda o stare de epuizare fizica, psihica si emotionala provocata de stresul pe termen lung, in special cel de la locul de munca. Burnout se inscrie pe linia unui major dezechilibru intre cerinte, resurse si gradul de implinire profesionala.

Cei mai expusi aparitiei acestei tulburari sunt angajatii din domeniul medical, fara a ii exclude pe cei din alte categorii profesionale, terapeutii, asistentii sociali, profesorii, jurnalistii, politisti, avocatii, precum si alte persoane ce lucreaza in mod curent cu publicul. Categorii aparte le constituie apartinatorii celor care sufera de diverse afectiuni, aflati in continuu grija si de asemenea, sportivii.

Tabelul 1. Burnout – Factori de risc interni (ce tin de personalitate) si externi (legati de mediu)

Factori de risc interni

Factori de risc externi

Perfectionism

Nevoia de a fi placut

Stima de sine redusa

Anturaj critic

Mediu lipsit de respect

Comunicare inexistenta sau deficitara

Persoanele care isi doresc realizarea unei autoevaluari, pot gasi testul Checking Yourself for Burnout la adresa https://www.mindtools.com/pages/article/newTCS_08.htm : Atat formatul acestei auto-evaluari, cat si rezultatele sale au un caracter strict informativ. Consultati un specialist pentru o evaluare profesionala.

In ce priveste simptomele, o foarte interesanta si amanuntita insiruire a lor, cuprinzand taxonomia pe 12 axe, au realizat-o Albert VERESS si Eva VERESS in lucrarea sustinuta de catre acestia la conferinta Balint de anul trecut (2016), lucrare intitulata METODA BALINTIANA IN SINDROMUL DE SECATUIRE (BURNOUT). Am preluat aceasta taxonomie si am adaptat-o pentru conferinta de fata in forma tabelara dupa cum se poate observa in Tabelul 2.

Tabelul 2. Simptomele sindromului Burnout

I. Supraefort in vederea atingerii scopurilor

Identificare insuficienta cu scopurile institutiei, cu vocatia proprie

Pesimism

Diminuarea activitatii

Neacceptarea unor sarcini suplimentare

Sentimentul paralizant al indisponibilitatii

Neglijarea nevoilor personale sau renuntarea la ele

Restrangerea legaturilor interpersonale strict la nevoile profesionale

Sentimentul lipsei cronica de timp

Fantezii despre atotputenicia proprie care de fapt ii lipseste

O apreciere ireala de sine

II. Epuizare

Consum exagerat de energie pentru atingerea randamentului obisnuit

Cerintele profesionale depasesc capacitatile

Sentimentul chinuitor ca ceva nu e in regula

Anxietate si angoasa intermitenta

Cefalee, insomnie, rezistenta scazuta la infectii, oboseala cronica, adinamie, fatigabilitate

III. Scaderea activitatii

Pierderea himerelor legate de profesie

Distantare urmata de evitarea legaturilor interpersonale

Cautarea uni tap ispasitor, frecvente moralizari

Etichetarea colegilor, urmata de o dezumanizare

Folosirea peste masura a unui jargon profesional

IV. Reactii emotionale depresive

Pierderea capacitatii empatice

Cinism, instrainare, sarcasm, incapacitatea intelegerii sau a acceptarii problemelor altora

Relationare negativa, plictiseala, lehamite, greata

Pierderea idealismului cu centrarea pe nevoile proprii

Sentimentul exploatarii

Gelozie profesionala fata de colegi

Probleme de cuplu sau familiale

Conflicte persuasive cu copii

Mustrari de constiinta

Autodepreciere

Insatisfactie

Autocompatimire

Labilitate emotionala cu plans intempestiv

Pierderea simtului umorului

Neliniste, panica, agorafobie

Sentimentul de ”am calcat in strachina”

Crezul paralizant al neputintei si al lipsei de ajutor

Pesimism, fatalism, apatie, rezignare, nepasare

Anhedonie

Idei suicidare conversive, eventual altruiste

V. Reactii emotionale agresive

Nerabdare, capriciozitate, reprosuri, negativism

Rejectarea vinovatiei proprii

Conflicte repetate cu cei din jur

Neincredere, raca, irascibilitate, impulsivitate

Incapacitate pentru compromisuri

Respingerea diversitatii si a policromiei oamenilor

Dezvoltare defensiv-paranoica

VI. Reactii somatice (somatizari)

Deteriorarea sistemului imunitar

Incapacitatea de odihna si regenerare in timpul liber

Insomnie cu cosmaruri

TDS

Tahicardie, dispnee, HTA, cefalee, ticuri, TGI

Consum exagerat de – alcool – cafea – tigari

Dureri paravertebrale

VII. Regresie cognitiva

Hipoprosexie spre aprosexie

Diminuarea demarajului p-m cu:

Incapacitatea efectuarii unor sarcini complexe

Incapacitate decizionala si executiva

Lipsa punctualitatii cu dezorganizarea activitatii

VIII. Regresie motivationala

Initiativa saraca

Scaderea randamentului

Actioneaza dupa scripte si ordine (executant)

IX. Regresia creativitatii

Lentoare in gandire si in decizii

Diminuarea imaginatiei

X. Rigiditate

In gandire si in jocuri de rol

Mecanisme de rejectie

Rezistenta fata de orice schimbare

XI. Deznadejde

Gandire negativa

Lipsa sperantei

Aparitia sentimentului ”Totul e fara rost”

Indoiala, acte suicidare (TS, suicid reusit)

XII. Secatuire, tocire

a. Secatuirea emotionala

Reactii emotionale slabe

Sentimentul de totul mi-e totuna

b. Aplatizarea vietii sociale

Evitatea legaturilor informale

Evitarea discutiilor despre problemele profesionale

Inchistare, izolare, extravagante, toane

Se preocupa numai de sine insusi

c. Tocirea activitatii intelectuale

Renuntarea la hobby-uri

Diminuare curiozitatii

Plictiseala

Dupa cum se observa, exista o paleta larga de manifestari simptomatice, tratamentul sindromului Burnout fiind abordat diferentiat de cel in cazul depresiei, cu care seamana destul de mult, prin manifestarile comune, in literatura de specialitate fiind insa prezentate diferentiat.

In acest din urma caz, epuizarea nervoasa nu este subsumata numai sferei profesionale, in depresie simptomele capata o anume complexitate, gandurile negative, ideile suicidare sau in cazuri extreme, fenomenele psihotice isi fac simtita prezenta si pun stapanire pe toate zonele vietii persoanei afectate.

Tabelul 3. Stress vs. Burnout

Stress

Burnout

Characterized by overengagement

Characterized by disengagement

Emotions are overreactive

Emotions are blunted

Produces urgency and hyperactivity

Produces helplessness and hopelessness

Loss of energy

Loss of motivation, ideals, and hope

Leads to anxiety disorders

Leads to detachment and depression

Primary damage is physical

Primary damage is emotional

May kill you prematurely

May make life seem not worth living

Source: Stress and Burnout in Ministry

Sursa: https://www.helpguide.org/articles/stress/preventing-burnout.htm

Tabelul 4. Sindromul epuizarii nervoase in patru timpi

1. Marile speranţe şi idealismul

2. Pesimism şi dezamăgire timpurie, provocate de serviciu

3. Retragere şi izolare

4. Detaşare ireversibilă şi pierderea oricărui interes faţă de muncă

Simptome:

Simptome:

Simptome:

Simptome:

Entuziasmul faţă de muncă

Dedicare faţă de muncă

Putere mare de muncă şi împliniri

Atitudini pozitive şi constructive

O părere bună despre lume şi despre viaţă în general

Oboseală fizică şi mentală

Frustrare şi deziluzionare

Moral scăzut

Plictiseală

Simptome timpurii ale stresului

Evitarea contactului cu colegii

Furie şi ostilitate

Negativism acut

Depresii şi labilitate emoţională

Incapacitate de concentrare

Oboseală fizică şi mentală acută

Numeroase simptome ale stresului

Subestimare

Absenteism cronic

Sentimente negative faţă de muncă

Stare generală de cinism

Incapacitatea de a comunica cu cei din jur

Labilitate emoţională acută

Simptome grave ale stresului fizic şi emoţional

Sursa: http://www.mediculmeu.com/tulburari-psihiatrice/tulburari-anxioase/stresul-la-serviciu-si-epuizarea-nervoasa.php

Recuperarea din Burnout presupune un parcurs de multe ori anevoios, parcurs ce poate fi realizat atat de unul singur, in fazele incipiente de obicei, cat si in prezenta unui specialist (psihoterapeut, consilier), in oricare dintre faze s-ar gasi cel afectat.

La un nivel mai profund, este luata in calcul restructurarea intregii personalitati, un proces lent si dureros, ce necesita un timp si un spatiu adecvate care sa permita recuperarea.

Recuperarea in trei pasi:

  • cuantificarea trasaturilor personale ce pot duce la Burnout

  • urmarirea factorilor stresori (un jurnal al stresului)

  • eliminarea surselor de stres si nefericire/ indepartarea de acestea

Tabelul 5. Tehnicile de self-help ori scopul interventiilor vizeaza in principal unele aspecte ce tin de:

Cresterea asertivitatii

Gestionarea mai buna a limitelor in raport cu alte persoane

Managementul timpului

Deconectarea zilnica de la tehnologie

Stabilirea prioritatilor functie de nivelul de energie

Marirea capacitatii de a stabili prioritati si de a cere ajutor

Delimitarea mai stricta a rolurilor persoanei

Concentrarea pe o singura sarcina o data

Divizarea sarcinilor

Externalizarea sarcinilor

Detasarea de zona profesionala in timpul liber

Invatarea si perfectionarea continua in domeniile de interes ale persoanei

Asumarea de riscuri moderat

Tehnici de reducere a depresiei, anxietatii

Relaxarea/ Somn/ Odihna corespunzatoare

Practicarea unui sport/ Activitati cat mai variate in aer liber

Imbunatatirea abilitatilor cognitive

Alimentatia sanatoasa

Implicarea in hobby-uri, activitati creative

Timp de calitate petrecut cu familia sau prietenii

Activitati sociale placute

Un stil de viata cat mai bine organizat

Adaptarea la mediu sau in caz extrem schimbarea lui

Reevaluarea valorilor personale

Diminuarea perfectionismului

Tabel 6. Prevenirea si reducerea simptomelor Burnout in organizatii

Distribuirea sarcinilor tinand cont de motivatia personalului

Munca sa fie cat mai variata

Verificarea compatibilitatii sarcina – persoana

Organizarea de team-building-uri sau alte activitati de grup

Politici corecte si cat mai transparente de personal

Impartirea proiectelor in sarcini mici

Respectarea pauselor de lucru si evitarea ”timpului peste program”

Comunicarea in organizatie

Valorile organizatiei vs. valorile personale

Politici financiare cat mai corecte

Evitarea/ Medierea conflictelor

Dezvoltare personala si profesionala a angajatilor

Incurajarea cooperarii, a muncii in echipa vs. competitivitate

Marirea capacitatii personalului de a initia proiecte si a lua decizii

Evitarea plafonarii echipelor

Bibliografia:

https://www.tabu.ro/fata-care-muncea-mult/

http://www.zf.ro/prima-pagina/manager-de-audit-e-y-decedat-de-extenuare-3031225/

http://www.zf.ro/prima-pagina/manager-de-audit-e-y-decedat-de-extenuare-update-3030968/

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1088010-moartea-tinerei-manager-comentata-blogurile-hotnews.htm

http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1177469516

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_burnout

https://www.depresiv.ro/depresia-si/sindromul-burnout

https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/841/Cum-stii-daca-suferi-de-sindromul-burnout

https://republica.ro/burnout-sau-sfarseala-muncii-in-corporatie-ce-sa-faci-cand-simti-ca-nu-mai-poti

http://www.mediculmeu.com/tulburari-psihiatrice/tulburari-anxioase/stresul-la-serviciu-si-epuizarea-nervoasa.php

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/sindromul-burnout-oameni-stresul-emotional-arde-interior-1_5197492e053c7dd83fab1667/index.html

http://www.csid.ro/health/sanatate/sindromul-burnout-simptome-si-preventie-15538664/

http://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/sindromul-burnout-boala-muncii-in-exces-afecteaza-tot-mai-multi-romani-502887

http://www.gandul.info/magazin/ce-este-sindromul-burnout-si-cum-stim-ca-ne-afecteaza-15533935

http://www.romanialibera.ro/societate/sanatate/burnout–sindromul-epuizarii-profesionale-415964

http://www.psihotrauma.ro/index.php/pentru-tine/bune-de-citit/articole/362-cum-ne-afecteaza-traumele-timpurii-propria-identitate

http://adevarul.ro/international/in-lume/politica-tapului-ispasitor-manipularile-politice-azi-1_550ab653448e03c0fdb44535/index.html

http://www.pacientia.ro/blog

https://www.merriam-webster.com/dictionary/burnout

https://www.mindtools.com/pages/article/newTCS_08.htm (Burnout Self-Test, Checking Yourself for Burnout)

https://www.forbes.com/sites/learnvest/2013/04/01/10-signs-youre-burning-out-and-what-to-do-about-it/#59422bf7625b

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0072470/

https://www.psychologytoday.com/basics/burnout

https://www.psychologytoday.com/blog/high-octane-women/201311/the-tell-tale-signs-burnout-do-you-have-them

https://www.mindtools.com/pages/article/recovering-from-burnout.htm

https://hbr.org/cover-story/2017/01/beat-generosity-burnout

http://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/burnout/art-20046642

https://www.psychologicalscience.org/observer/burnout-and-the-brain#.WLSscJR2NxA

https://www.helpguide.org/articles/stress/preventing-burnout.htm

http://lifehacker.com/5674007/burnout-and-how-to-deal-with-it

http://99u.com/articles/24201/11-ways-to-avoid-burnout

https://www.kennethreitz.org/essays/the-reality-of-developer-burnout

https://wellmd.stanford.edu/healthy/stress.html

https://blog.kissmetrics.com/prevent-employee-burnout/

http://www.doclab.org/2013/burn-out/

http://www.stressdoc.com/four_stages_burnbout.htm

http://burnout.io/en/latest/actionables.html#steps-to-fighting-burnout

http://www.momsteam.com/burnout-in-youth-athletes-risk-factors-symptoms-diagnosis-treatment

http://www.bbc.com/capital/story/20161116-stress-is-good-for-you-until-it-isnt

Psihodinamica organizatiilor,http://www.workplaceissues.com/arburnout/ Leopold Vansina, Marie-Jeanne Vansina-Cobbaert, Editura Trei, 2010

Ce se petrece in grupuri. Comunitati nevrotice, comunitati sanatoase, Autor: R.D. Hinshelwood, Editura Trei, 2013

Comments are closed.